Evanghelia dupa Matei zice „Multi chemati, putini alesi”. Am ales astfel titlul, pentru ca dintre fetele bisericesti, cei mai multi sunt popi, si prea putini pot fi numiti preoti, preoti cu har.
De ce? Sa exemplific printr-un banc. Cica demult, popii aveau trei maini: una de dat, si doua de luat. Intre timp, cea pentru dat s-a uscat si au ramas cu doua maini, amandoua pentru luat.
Alt de ce. Vorba romaneasca „sa faci ce zice popa, nu ce face popa” nu prea merge. E cumva simetrica cu „crede si nu cerceta”. Daca s-ar putea ar fi foarte simplu. Dar nu poti sa faci numai ce zice popa, pentru ca vrand-nevrand afli ca popa din sat a tras-o de fusta pe tata Floarea, alt popa s-a luat la harta cu un satean pentru un lot de pamant. In zilele noastre mai afli de prin tabloide ca e cate un popa cu apucaturi sodomice sau BDSM, si exemplele pot continua. Si atunci n-ai dreptul sa intrebi: „dar popa de ce face asa?” Chestia cu a crede, dar a nu cerceta chiar ca nu se poate aplica in zilele noastre. E musai sa stii si ce face popa, nu te multumesti doar sa-i asculti predica.
Ca s-o zicem pe sleau, popii contemporani cu noi sunt cam avari, cam curvari si de multe ori si cam gay. E strigator la cer ce masini sau case au unele fete bisericesti, si asta in timp ce nu-ti ingroapa mortul daca n-ai platit contributia la biserica. Babele cucernice se grabesc sa pupe mana parintelui, nestiind cati bani sparg prin malluri, ori prin concedii doamnele preotese din dotarea popilor.
Dar sunt insa si destui dintre cel intr-adevar alesi. Preoti cu har, la care gasesti oricand o vorba buna, un sfat intelept si ascultarea pacatelor ce te apasa. Acestia sunt preotii de care avem nevoie, cei ce odata tineau locul psihologului de astazi, ei sunt adevaratii doctori de suflete. De ei zic eu ca avem nevoie cu totii, dar ar fi bine daca toata lumea ar face diferenta intre un popa, si un preot. Macar asa, ca sa nu ne mai mintim singuri.
- Comentariu
- Republicare
-
Abonează-te
Abonat
Ai deja un cont WordPress.com? Autentifică-te acum.
Blogul lui Loopoo 
aceasta este realitatea si e bine sa nu o ascunzi… pentru ca, la cat e de vizibila, e imposibil sa o mai faci pierduta… poate pe vremuri reuseai, dar acum nu. buna diferentiere / popa si preot 🙂
Pai da! Diferentierea este pentru ca fiecare sa stie cam ce hram poarta fiecare dintre diferentiati. Daca „preot” e numele cel corect, aduci cei necorespunzatori nu sunt decat „popi”.
Stiu o familie de teologi,un preot,tatal si doi popi fii acestuia.
Tatal are daruire pasiune,placere in ce face pe cand fii se intrec in vile si masini luxoase,fiecare dintre ei are cate doua.Dar,s-au facut teologi pt ca tata era preot si reprezenta un atuu.Traditia asya de familie cred ca-i una dintre cauzele inmultirii popilor.
O alta posibilitatea sederii la vila si nu in ultimul rand siguranta acelui serviciu pe care si daca esti incompetent si fara nici un har il pierzi foarte greu.
Pe cand cealalta categorie e intr-adevar aleasa,nu stiu de cine,dar bine reprezentata.Am avut ocazia sa intalnesc un calugar ce m-a marcat,il aud si azi in minte chiar daca nu mai am credinta ce-o aveam.
Asa ma punea si tata sa dau la teologie, ca mai un botez, mai o inmormantare, mai o nunta, daca nu curge pica. I-am zis ca nu pot, si chiar nu pot: io mai injur, mai beau cate un spritz, ma mai uit si io ca omu’ dapa o gagica (dar raman cu uitatul!), deci nu pot. Meseria de preot nu e una ca-n fabrica, unde faci la norma 100 de suruburi pe zi, sau 10 camasi si pleci acasa dupa care faci ce vrei. Preot trebuie sa fii tot timpul toata viata. Trebuie sa fii un exemplu pentru cei fin jur, ca lumea se uita, cum am mai zis, si la ce face popa.
„Sa faci ce spune popa, nu ce face popa!” Iata o zicala inventata tocmai pentru validarea conditiei de om a fiecaruia. Bine ai spus, preotul nu e acelasi lucru cu popa, raportandu-ne, bineinteles, la sensurile din ziua de azi ale notiunilor. Nu se poate ca un om, fie el si preot, sa fie un formator educational (pentru ca asta ar trebui sa fie in primul rand) fara a da exemplul propriu. In alta ordine de idei, serviciul asigurat de preoti nu este accesibil oricui, in adevaratul sens al cuvantului. Cei mai multi aud, dar nu inteleg, si atunci iau cuvintele preotului stricto sensu. Daca popa i-a zis ca Iisus a schimbat apa in vin, apai musai asa s-a intamplat, ca doar era Iisus, nu?
Cineva imi spunea odata, ca replica la doleanta mea de a-mi gasi un duhovnic: „Nu TU trebuie sa iti gasesti duhovnic, ci DUHOVNICUL trebuie sa te gaseasca pe tine!” Acel cineva e preot. Si popa, in acelasi timp. Iar spovedania asta, mai ales la un duhovnic, e de fapt un serviciu asemanator consultului psihologic, doar ca e la un nivel mult mai subtil. La fel ca si psihologul sau psihoterapeutul, si duhovnicul se incarca practic cu energia ta negativa, lasandu-ti tie in loc pe cea pozitiva. Si aici nu ma refer la sensuri religioase, mistice.
Pai vad ca suntem cam de acord. Ne-ar trebui mai multi preoti duhovnici, la care sa mergem si sa ne confesam cu sau fara a fi sub taina spovedaniei, si cu siguranta am veni de acolo mai linistiti, mai luminosi. „Doctorii de suflete” ar trebui sa fie tot preotii, dar doar aceia care sunt preoti tot timpul si toata viata.
Da, mai multi preoti duhovnici… problema este ca nu orice preot poate fi si duhovnic. Asta ai spus-o si tu, doar ca ai zis-o cu alte cuvinte. Sa ne intelegem -pentru cei care vor mai citi aici: duhovnicul nu e acelasi lucru cu preotul de la biserica, unde mergi sa te spovedesti ocazional, din an in pashte.
Pai nu, bineinteles. Duhovnicul poate sa te sfatuiasca si in alta locatie decat biserica, si nu neaparat la spovedanie. te poate indruma sa nu mai gresesti, iti poate asculta grijile, si marturisirea relelor pe care le-ai facut. Bineinteles ca nu toti preotii sunt duhovnici.
Foarte adevarat…si interesanta diferentierea. Nu prea am ce sa adaug in plus…de acord cu tine.
Pai ma roade diferenta dintre popi si preoti, si m-am gandit s-o zic si altora. Mersi pentru acord 🙂
Loopoo ! Nici nu stiam ca si tu ti-ai pus vreodata problema de a alege vreodata o cariera de lucrator bisericesc. Imi pare bine ca mai exista si altii care si-au pus aceasta problema si au renuntat din motive cu adevarat autentic Etice la o asemenea cariera…ca zau si eu m-am gandit la asta la un asemenea nivel de tras concluzia ca eu personal nu am capacitatea de a fi un lucrator bisericesc optim functional si ca eu imi doresc ca majoritatea lucratorilor bisericesti sa fie chiar optimi functionali, atat pe Etica profesionala, cat si pe Competenta profesionala, pt ca eu chiar respect aceasta profesie.