Cum mai vorbim


Am un prieten care nu suportă nicio limbă străină. Deşi se descurcă să citească în engleză câte ceva, doar strictul necesar, nu-i place. La vârsta lui oricum n-ar mai avea nimeni chef să înveţe vreo limbă străină, dar el preferă româna. Unde nu se descurcă apelează la Google Translator şi tot află ce-i trebuie. Nici programele pe calculator nu le instalează în engleză, iar dacă momentan nu are versiunea în română, o caută până o găseşte.

Mie câteodată mi se pare că exagerează, dar el are dreptate. Suntem români, deci totul trebuie să fie în română. Nici americanul n-ar pune Office-ul în chineză, am curaj să pun pariu. Doar pentru că toate denumirile din zona IT sunt în engleză nu înseamnă că nu le putem adapta, cum au făcut francezii. Pe vremea lui Caragiale eram filofrancezi, acuma ne omorâm după engleză. Măcar franceza e din grupul limbilor latine, şi aş fi preferat să o folosim mai mult. Apropos de francezi, ştiţi bine că ei adaptează la limba proprie orice termen străin care mişcă. Noi preferăm să le luăm aşa cum sunt şi de-abia dacă le mai cosmetizăm un pic, dacă nu cumva le implementăm ca atare. Probabil de-aia credem noi că limba noastră e bogată, din cauză că are atâtea cuvinte importate.

Nu-i rău să ştii limbi străine, asta e o dovadă de inteligenţă şi nu poate decât să te ajute. Numai să nu uităm limba natală, cum se întâmplă din ce în ce mai des. Nu mai zic de limbajul execrabil tip Ymess cu cf, plm, wtf, brb şi alte dobitocenii ce tâmpesc limba română şi pe cei ce o pocesc astfel. Aşadar, atitudinea amicului meu rămâne cât se poate de corectă, şi n-ar strica să facă şi alţii la fel, că nu văd bine viitorul lingvistic al României, altminteri.

Anunțuri

16 gânduri despre „Cum mai vorbim

  1. Nu stiu daca am mai povestit si aici ce puristi sunt islandezii re ezitare de a introduce neologisme in limba lor si preferinta de a inventa cuvinte „neaose” in loc de cuvinte straine, si chestia asta a avut niste apogeuri politice prin anii sec XIX, cand erau anti cuvinte noi din lb daneza, si prin anii ’90, acum mai recent fiind impotriva englezismelor tehnice sau culturale, mai revenindu-si un pic de atunci, dar, totusi, de ex la computer ii zic „profeteasa numerelor” (de la profet ala care face pronosticuri), la telefon ii zic”ata lunga”, la stock market (piata de actiuni) ii zic „piata cu hartiile impartite”, (asa de la unii la altii, plus ca hartiile respective sunt exprimate printr-un cuvant care poate insemna si scrisoare, deci de fapt o stire, o comunicare, deci in mod poetic stock market-ul poate fi inteles destul de corect si ca o „piata de raspandire de zvonuri” ), etc.

    Despre purismul lingvistic in general plus alte linkuri posibil interesante, http://en.wikipedia.org/wiki/Linguistic_purism

    • Asa ar fi bine si la noi, dar uite ca nu suntem in stare, si asta pentru ca asa ne-am invatat, sa credem ca numai ce e strain e bun, si ce e romanesc e prost.

  2. Asa e, sunt de acord cu tine.
    Ar trebui sa fie in limba romana.
    Insa e dificil la calculator cu softurile in limba romana.
    Nu de alta, dar de exemplu daca-mi dai office 2007 in limba romana, ma uit ca matza-n calendar in el.
    la fel si cu windowsul.
    ma descurc in el dupa iconite.
    icon = icoana
    contorl panel – panou de control

    etc.
    sunt dierite, dificile.

    dar nu-s de acord cu toate astea noi. management, implementare, monitorizare, pizdificare englezeasca a limbii romane.
    pai burebista si-ar baga toata pula lui in pussy-ul mamii ei de treaba.

    doar unele cuvinte noi s-au bagat in limba romana.
    vizavi, striptis etc.

    dar acu tre sa fim trandy, mandy, cool, fashion, hi’s mothers death people…

    • Pai aia e cel mai nasol, ca ne-am obisnuit cu ele in engleza si ne e greu si noua, astia care caraim ca nu ne place, sa ne mai dezobisnuim.

  3. Cumva, am senzatia ca limba romana a devenit ceva desuet. 90% dintre melodiile de la radio sunt in engleza, desi apartin unor romani, iar o discutie cu liceenii de astazi risca sa ramana neterminata, fiindca nu poti face fata sumedeniei de termeni imprumutati… Nu e de mirare ca ne pierdem, usor-usor, identitatea.

    • Mai trist e ca nimeni nu incearca sa faca ceva, dar ar fi si culmea sa faca, atata timp cat altele sunt problemele tarii. Politicienii nu se ocupa de bunastarea cetateanului, darmite de limba, cu atat mai mult cu cat nici unii din ei nu o stapanesc prea bine.

    • bravo!
      asta ma enevreaza.
      peste 90% ai tai din melodii sunt cantate in engleza.
      curva aia de inna aia o fraza nu stie sa spuna corect in romaneste, dar in schimb se sparge-n figuri in limba engleza de balta.

      iar in schimb singurii cantareti care mai folosesc limba romana sunt blamati – alte parazitii, bug mafia, si altii.

      de ce?
      poate sa-mi explice cineva de ce?
      de ce sa ne pierdem identitatea?
      si a limbii, si ca populatie?
      peste 10% din romani sunt tigani.

      de ce naiba, in italia, unde peste 50% din ei sunt, atentie – ANALFABETI, melodiile lor sunt in italiana, tiganii lor sunt batuti si impuscati.

      DE CE?

  4. Limba engleză are destule cuvinte împrumutate şi să nu uităm că limbajul de specialitate în diferite domenii are la bază limba latină sau ca izvor al formării elina, limbaj de specialitate folosit şi de englezi. Cât despre cântăreţii de pe la noi, fac piese în limba engleză, în principal, pentru promovare peste mări şi ţări… dat fiind faptul că limba engleză a devenit de circulaţie internaţională. Deci, fără preconcepţii pentru că după cele spuse de „spanac” toate cântăcioasele din românia sunt curve (de reţinut că nu sunt fan Inna doar că nu are nicio relevanţă)
    Spre exemplu pe mine mă deranjează şi faptul că nu se scrie cu diacritice, în spaţiul virtual. Aşa se pierde mai mult din identitate şi valoare fonetică.
    Spre încheiere vreau să menţionez că acest articol mi-a plăcut foarte mult pentru cursivitate şi conţinut. Îmi place cum scrii şi niciodată nu dai greş.
    P.S. Poate în viitor vom vorbi Esperanto, ceea ce va face ca limba vorbită să aibă mai multă identitate.

    • Aaa, îţi mulţumesc pentru vorbele mari, dar mai am multe de învăţat 🙂 E adevărată observaţia ta, şi engleza are la rândul ei destule cuvinte împrumutate. Şi, foarte corect, scrierea cu diacritice ne-ar ajuta să ne păstrăm identitatea. Şi încă ceva, amicul de la începutul articolului a început să scrie şi el, pe ici pe colo, cu diacritice, cu toate că urăşte să scrie, şi de mână şi la PC, dar aşa consideră că e mai bine.

      • Nu-l criticam. Făceam o simplă observaţie, fără nicio direcţie. Oricum e mare pacoste să tastezi, concentrându-te la diacritice, însă cu timpul intră în reflex.

  5. As zice si eu ceva, caci eu sunt unul dintre cei mai nemultumiti de pierderea identitatii noastre. Motivul e ca ne dispretuim pe noi mai mult decat pe tiganil, caci despre noi vorbim mai urat decat despre oricare altii.
    Cred ca unul dintre motive e snobismul, dorinta de a ne da „coolti”, occidentali (adica civilizati, din lumea buna). Si mai este un motiv: cei care dau tonul, formatorii nostri de opinie sunt… nu stiu cum sa le spun fara sa-i insult. I-as insulta, dar nu am insulte suficient de „tari” pentru a-mi exprima ceea ce simt fata de ei. Daca berbecul e un idiot, toate opile vor face eforturi sa fie la fel de idioate. Noi am reusit deja sa fim la fel de idioti precum berbecii nostri.

  6. eh, de pocit limba cu limbaj de messenger si eu o fac. atata timp cand, atunci cand e vorba de o treaba serioasa, o discutie serioasa, un proiect, sunt capabila sa folosesc un limbaj adecvat si pe cat se poate de ‘normal’, nu ma deranjeaza ca mai o dau si in ‘ticurile vandute de messenger’

  7. Cand e o treaba tehnica, trebuie folosit acel termen indiferent in ce limba ar fi daca nu vrei sa ai surprize.
    Cu filmele, neexistand subtitrari de doamne ajuta, pe la inceputuri, m-am invatat sa le urmaresc in engleza. Nu-mi place ideea dublarii lor, suna ca un c….
    Ce nu trebuie acceptat este folosirea limbajului de mess in afara acestui gen de conversatii precum si folosirea unei limbi straine doar pentru a parea interesant sau snob.

    • Cu dublarea nici eu nu sunt de acord. In ce priveste limbajul de tip mess, bunica-mea avea o vorba: „maica, daca te inveti cu narav acasa, asa faci si prin lume” Ma rog, se referea la scobitul in nas, si asa a fost 🙂 Deci si cu scrisul nasparliu ramane la fel: il vei folosi oriunde.

Tu ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s