România uber alles


Sunt patriot, aşa cum trebuie să fie orice român, dar nu extremist. Sunt destul de obiectiv, iar atunci când situaţia o cere, sunt critic cu românii mei. Acest articol este despre cum să nu mai fim critici excesiv şi în mod gratuit cu românii noştri.

Mass-media ne influenţează permanent. Vedem la ştiri ţigani cu cortul la marginea Romei, români ce jefuiesc prin Italia, Spania şi mai nou prin foarte îndepărtata Islandă. Din cauza acestor ştiri, dar şi a unui enorm complex general în ce ne priveşte, noi, românii ne înjurăm pe noi înşine. Ne credem proşti, în stare de nimic decât de rele, tot ce e românesc ne pute, orice român în afara graniţelor e un potenţial infractor pentru noi, cei de acasă, mai mult decât pentru ceilalţi europeni. Este momentul să punem stop acestei auto-denigrări şi să începem să învăţăm că nu suntem deloc aşa. Ba, dimpotrivă.

În lungul meu drum spre Viena, lung fiindcă ceferist tradiţionalist fiind, m-am încăpăţânat să merg cu trenul, am descoperit că românii nu sunt nici pe departe ceea ce au fost obişnuiţi să creadă despre ei înşişi. Concret, de la Alba-Iulia s-au urcat trei puşti de origine cehă, după limbaj şi după destinaţia înscrisă pe bilete, unde am tras repede cu ochiul. O explozie de jeg! Au făcut de râs celebrele personaje Arabella, Rumburak, precum şi celebra bere proastă Staropramen. Erau după un mirific sejur cu cortul, şi puţeau mai rău ca un sconcs. Ba, una dintre cei trei, cea mai urâtă, fireşte, s-a şi descălţat de cum a intrat în compartiment, iar mirosul de transpiraţie deja existent a fost completat cu cel de picioare împuţite. Am călătorit aşa până la Budapesta, unde au binevoit să coboare, lăsând şi bietele noastre nasuri să respire în voie.

Alta. Am avut mic dejun inclus în preţul biletului de cazare, de tipul bufet suedez. Puteai mânca cât doreai, te puteai duce de câte ori doreai să-ţi umpli farfuria, ceea ce am şi făcut, dar cu o singură condiţie. Să mănânci doar acolo. Ei bine, nişte italieni s-au gândit altfel. Au început să-şi facă sendvişuri, drept pentru care au cerut ospătăriţei ceva şerveţele în plus. După ce s-a prins la ce le trebuie şerveţele în plus, femeia le-a comunicat că nu pot lua nimic cu ei, în schimb pot mânca cât doresc la faţa locului. Cum broscarii îşi vedeau de fabricatul sendvişurilor mai departe, indianca (de etnie) a intervenit din nou. Asta în timp ce eu nici măcar nu răspundeam la telefon în timpul mesei. Plus că italienii şi spaniolii erau cei mai gălăgioşi peste tot în Viena şi puteau fi remarcaţi prin nesimţire peste tot.

În concluzie, să nu mai aud guriţă sau mânuţă de român că zice sau scrie pe undeva că românii sunt aşa şi pe dincolo. Credeţi-mă pe cuvânt, suntem mult peste enorm de multe naţii europene ca civilizaţie, bun simţ, limbi vorbite şi cultură. Asta e prima impresie dobândită în această vacanţă externă, impresie care m-a liniştit în ce-i priveşte pe români. Suntem mult peste mulţi europeni, doar că trebuie să fim ceva mai conştienţi de noi înşine.

Anunțuri

12 gânduri despre „România uber alles

  1. aia stiam si eu noi ma.
    de obicei suntem cat se poate de civilizati cand mergem undeva.
    ba nevasta-mea tace din gura cand e ceva nelalocul lui, cand suntem trasi pe sfoara cu te miri ce.
    nu si eu insa, si de multe ori m-a tras de maneca incercand sa ma potoleasca.
    nu nene, daca am seif in camera, vreau sa-l folosesc!
    daca am piscica moka la hotel, vreau sa merg la piscina, fara jena.
    tot ce e moka trebuie experimentat.
    ai voie sa bei apa din wc? e moka?
    hop si eu, musai. altfel nu ma simt bine in concediu.

  2. Aseara am vazut o stire cu niste italieni prinsi la furat intr-un magazin din Cluj. 🙂
    Nimeni nu e perfect, uscaturi sunt peste tot.

  3. Eu raman la parerea ca intre coltul nostru de lume si restul Europei este o diferenta de cateva zeci de ani de civilizatie.

    Nu te contrazic, uscaturi au toti, dar ale noastre parca sar cel mai tare in ochi.

    • Şi asta e adevărat, suntem în urmă, dar din cauza conducătorilor. Omul simplu, însă, se străduieşte să fie cât se poate de politicos şi de civilizat.

    • Doar zeci de ani ? Ma rog, depinde din ce unghi pui problema, ca am remarcat ca Norvegia e cu 2 secole si mai inapoia Romaniei asa ca mentalitate, e ramasa mai de mult in sec XVII al Reformatiei, (la nivel de populatie generala, ca politicienii sunt SF in sec XXII sau chiar XXIII), macar in Romania se intrase in sec XIX, si dupa aia a fost asa o pauza de SF sec XXI-max XXII pe vremea comunistilor, si dupa aia s-a revenit inapoi in sec XIX si tot acolo suntem, (atat ca popor cat si ca politicieni). Este ceva de bun augur, crred eu ca polticienii si poporul sa fie cam la acelasi nivel de mentalitate, ca sa stii ca am impresia ca in Norvegia sunt mai decalati decat in Romania.

  4. Eu am votat pentru demitere, aşa cum au votat mulţi alţi români, dar sunt sătul până peste cap de acest referendum. Nu l-au dat jos acum, să aştepte până în 2014. În scurt timp ajunge şi la noi noul val al recesiunii economice europene şi nu suntem pregătiţi în niciun fel să-i facem faţă. Aceasta este adevărata problemă a ţării, nu faptul că Antonescu va rămâne sau nu preşedinte interimar.

Tu ce părere ai?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s