Hai să povestim de la mare…

Dacă nu v-am spus, sau n-aţi citit pe aici, la mare am fost la Năvodari, acolo unde Corina, cumnata mea, organizează tabără în fiecare an. Să nu vă grabiţi să râdeţi 🙂 În primul rând că atunci când eram mic, nu mă lăsau ai mei la mare, din cauză de cocoloşeală, iar din multe alte puncte de vedere nu prea m-aş duce în România la mare altundeva.

De ce Năvădari? Pentru că n-am fost doar eu cu nevasta şi cumnata şi cinci copii, ci şi o gaşcă de adulţi, şi ne.am simţit foarte bine împreună. S-a râs cât s-a putut de mult, am mâncat hamsii la greu, ne-am prăjit pe toate părţile. Apa e foarte curată la Năvodari, nici urmă de alge, doar azi, la ultima baie le-am simţit prezenţa, datorită căldurii din ultimele zile. Adâncimea e mică, perfectă pentru un lupuşor ce nu ştie să înnoate. Poţi merge 50-60 de metri fără ca apa să-ţi depăşească pieptul. Nisipul e curat, ce-i drept amestecat la mal cu ceva scoici sparte, dar la preţul de 370 de lei de persoană pentru şase zile cu trei mese, deci cam 800 de lei pentru doi inşi, nu cred că poţi emite pretenţii.

A fost o serie foarte aglomerată, toate locurile, mai puţin zece, fiind ocupate. Au fost, deci aproape 500 de persoane, ceea ce e destul de mult. De la anul, însă, complexul va suferi transformări radicale, datorită unor investiţii de vor transforma în primul rând camerele de 6 sau 7 paturi în unele cu 3-4 paturi, şi cu baie în fiecare. Deja de anul ăsta cantinele au fost renovate complet, li s-au adăugat aparate de AC, şi asta se simte 🙂

Pentru început, astea sunt primele impresii, dar normal că mai sunt şi altele. Pe rând, însă, ca să nu vă plictisiţi!

Lupuşor la răsăritul soarelui