Cu pantofii rupţi în cur


Aşa a venit să ne controleze de ouă individul ăla cu faţă de sindrom Down. Cu o gaură in pantof, ce-i drept, mai mică decât gaura din buzunarele noastre, dar cu o mare doză de nesimţire înspre poporul român.
Dar ce-a făcut slănina ambulantă? După ce i s-a atras atenţia că un şoarece mioritic i se poate cuibări in secul piciorului, domnul contabil femeist (Shalom, mr. Franks!) apare a doua zi cu o pereche de pantofi şi mai şucară decât prima, dar care s-ar înscrie lejer în moda de început a cocalarilor. Cu nişte franjuri lungi, aproape să calce pe ele, pantofii unturosului finanţist ar fi stârnit invidia oricărui tuciuriu de bine, dar acu’ vreo două decăzi.
Aşa ne trebuie! Am ajuns să fim imprumutaţi şi, vezi-Doamne consiliaţi financiar, de un individ pe care n-ai da nici mucii dacă l-ai vedea pe stradă. Numitul Jeffrey Franks e probabil mare păcătos pe la FMI de l-au trimis mai-marii lui tocmai pe la noi. Şi, ca să-şi scoată pârleala, cămătarul internaţional cu acte în regulă îşi bate şi el joc de noi cum poate: ba ne taie lefurile, ba ne taie ajutoarele la căldură, ba nu ne mai lasă să avem cale ferată, numai ca să ne umilească.
Am ajuns să fim conduşi de un rupt în cur şi-n tălpi, şi cred că aşa cum suntem acum de umiliţi şi de asupriţi, n-am fost vreodată.