Deochi

Poate aţi auzit, poate credeţi, ori nu. Deochiul, însă, face parte indubitabil din cele mai invocate credinţe populare româneşti.

Am deochiat şi am fost deochiat. De vreo două ori am zis că nu mai am scăpare. Simţi cum toată viaţa ţi se scurge prin vene, ca şi cum toate arterele ar fi tăiate. Îţi vine să mori, şi simţi o stare de neputinţă.

Când deochi e mai nasol. Nu ştii niciodată cum faci asta şi respectivul pleacă cu deochiul la purtător. Dar ce e deochiul de fapt? Un furt de energie, ce face ca cel deocheat să rămână fără vlagă, fără puteri.

Singurul leac pe care-l ştiu şi care e verificat e „Tatăl Nostru”. De şapte ori. Şi am leac. Totul e să ai credinţă când rosteşti rugăciunea. Nihil Sine Deo.